Read me.doc
Cu carti deschise si oameni ca ele.
Unii joaca foarte prost. Si cand cred ei ca se prefac mai bine, atunci se vede cel mai mult ce sunt de fapt. Si ti-e mila. Sau ti se face scarba, dupa caz.
Acum vreo doua saptamani, la metrou, la marginea peronului, un pusti de vreo 19 - 20 de ani (sau asa ceva) vorbea cu o pustoaica de vreo 19-20 de ani. El, sacou negru cu fluture mare si galben-rosu pe spate. Sapca neagra. Breton intr-o parte, chiar nu mai stiu daca si ochelari de soare sau nu. Tipa nu conteaza, normala... El scoate portofelul pentru ceva. Din portofel cade o moneda. El se indreapta spre moneda. Ma uit cum ma uit la lume la metrou si se trezeste Monster sa spuna "don't stare" ca sa imi dau seama ca teoretic "I'm not staring...". Evident, subconstientul meu se asteapta ca ala sa se aplece si sa ridice moneda. Numai ca el nu reactioneaza cum vrea subconstientul meu (my witchcraft doesn't always work quite well:) ) El se duce si cu o miscare dintre cele mai "cool" din cate stie el, misca suav din adidas si-i face vant monedei pe sine. Evident, la toata demonstratia asta, tipa ar fi trebuit sa fie impresionata pana la extrem. Subconstientul meu se trezeste de-a binelea. Ma uit. Imi vine sa rad si sa-l arunc si pe el dupa moneda, numai ca happily my witchcraft stie cand trebuie si cand nu trebuie sa functioneze. Si tipa care trebuia impresionata: "de ce-ai facut asta?". Ei ii multumesc. Ca nu-l incurajeaza... Mersi tu. Altfel, cine stie, mai ajunge naibii prim-ministru si o sa ma enerveze toate gesturile lui de aruncat cu bani in gol.
Azi, la Leonardo, in Unirea. Un tata, mama si copilul de 8 ani, plus sau minus un pic. "Ia! probeaza! extraordinaaar! minunat!perfect vin si unii si altii! Le luam pe-amandoua (perechile)" (tatal)
Mama, vizibil magulita: "ei, hai mai, cum...nu..."
Tatal, un fel de macho imbatranit, neam prost, dar plin de energie- "Iti iau ba amandoua perechile" cu zambetul ala tamp de parca asa ar salva Pamantul de o noua glaciatiune. Hai sa fim seriosi. Dupa cat de putin (nimic) a zis copilul si dupa cat de recunoscator si umil zambea mama, ala ori era tac-su si nu prea il vedea pe pusti, ori era un nene care incerca s-o impresioneze pe tipa. Ei n-am de ce sa-i multumesc sau sa nu-i multumesc, pentru ca la o adica pustiul are cu ce sa se-ncalte. Taica-su (sau nu), in schimb, tocmai a intrat in topul celor mai falsi oameni pe care i-am vazut si sper sa nu-i cunosc niciodata. Oare ei cand aud ca "unii sunt ca niste carti deschise" se intreaba vreodata "adica-cum?". Si daca nu cumva, cu cat sunt mai ipocriti, cu atat se vede mai clar ca se prefac? Sau, nu asa complicat. Mai simplu - oare ei nu se-ntreaba "se vede?" Evident ca nu, asta ar fi si culmea.
Still, people, learn some tricks, pull some strings, lie, hide and cheat from time to time but, after that, play your own part! What the hell, sometimes, we all like to read someone more that fifty seconds.
Trimiteți un comentariu